partidul.ai
Wiki
← Wiki

Sănătate

Cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor din UE, mortalitate evitabilă ridicată, plăți din buzunar mari și schimbări de finanțare în 2025–2026.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • România a cheltuit pentru sănătate 6,2% din PIB în 2024, față de 10,2% media UE. Pe cap de locuitor, cheltuiala a fost de circa 1.970 de unități la paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică sub jumătate din media UE (circa 4.075). E cel mai mic nivel din UE [3].
  • Plățile din buzunar au reprezentat circa 22% din cheltuielile curente de sănătate în 2024 (UE: 15%). Aproape 60% din ele merg pe medicamente [1][3]. În 2023, 9% dintre români au spus că au dat bani sau cadouri personalului medical, de trei ori media UE [1].
  • Speranța de viață a fost de 76,5–76,6 ani în 2024, cu circa 5 ani sub media UE. Diferența dintre bărbați (72,8 ani) și femei (80,3–80,4 ani) e mult peste cea din UE [1][4].
  • Mortalitatea evitabilă (decese sub 75 de ani care puteau fi prevenite sau tratate) a fost de 463,7 la 100.000 de locuitori în 2023, aproape dublu față de UE (237,7). România e a treia cea mai ridicată din UE [5].
  • Mortalitatea infantilă a fost de 6,6‰ în 2024 (UE: 3,5‰): 7,9‰ în rural și 5,3‰ în urban [8][12].
  • La 31 decembrie 2025, 1.055 de localități aveau deficit de medici de familie. Dintre ele, 175 nu aveau deloc servicii de medicină de familie [12].
  • Vaccinarea ROR este în declin. Doar 47,4% dintre copiii născuți în iulie 2024 primiseră prima doză la 12 luni (Argeș: 23,7%, Bihor: 73,8%). Între 2023 și 2025 au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă și 30 de decese [13].
  • În 2025–2026 s-a schimbat finanțarea. CASS se plătește pe pensiile de peste 3.000 de lei (din august 2025), au fost eliminate mai multe scutiri și prima zi de concediu medical nu se mai plătește (din februarie 2026, cu excepții din iunie 2026) [14][19][22].

Context

Sistemul se bazează pe asigurarea socială obligatorie de sănătate. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de CNAS prin casele județene, iar Ministerul Sănătății coordonează politica și o parte din spitale [2]. Fondul e alimentat mai ales din contribuția salariaților (CASS, 10%). Mult timp, categorii largi au fost scutite: pensionari, copii, studenți, persoane cu dizabilități, beneficiari de programe naționale. În 2020, doar circa 36% dintre persoanele acoperite plăteau contribuții [11]. Fondul depinde astfel de un număr relativ mic de plătitori și e sensibil la emigrarea forței de muncă [2].

Din 2007, aderarea la UE a facilitat plecarea masivă a medicilor și asistentelor. Ca răspuns, salariile din spitalele publice au crescut cu până la 160% în 2018. OECD consideră că măsura a frânat parțial exodul [2]. Sistemul a rămas centrat pe spital. România are circa 731 de paturi la 100.000 de locuitori, față de 507 în UE (2024) [10]. Îngrijirea spitalicească consumă 41% din cheltuieli, a doua cea mai mare pondere din UE, iar asistența primară doar circa 10% [1][12]. În 2025 și 2026, la presiunea bugetară s-a adăugat corecția fiscală. Șeful CNAS a estimat în iulie 2025 un deficit al FNUASS de circa 11 miliarde de lei pentru acel an [14].

Ce merge

  • Speranța de viață a revenit după pandemie. A atins maximul istoric de 76,6 ani în 2024 (circa 72,8 ani în 2021) [1].
  • Mortalitatea evitabilă scade. A coborât de la 519,3 la 100.000 în 2022 la 463,7 în 2023. Partea „tratabilă” a scăzut de la 215 la 199,7 [5][6].
  • Formarea de personal. Numărul absolvenților de medicină aproape s-a dublat într-un deceniu: 28 la 100.000 de locuitori, al treilea cel mai mare nivel din UE. Numărul medicilor și al asistentelor a crescut. În 2023 erau 3,7 medici la 1.000 de locuitori (UE: 4,3) și 8,2 asistente (UE: 8,5) [1].
  • Plățile informale par în scădere în spitale. Prin mecanismul de feedback al pacienților, ponderea celor care declară plăți „pe sub mână” în spitalele publice a scăzut de la 4,3% (ianuarie 2017) la 1,7% (ianuarie 2024) [2]. Eurobarometrul arată o scădere de la 18% (2022) la 9% (2023), deși rămâne de trei ori peste media UE [1][11].
  • Acoperire extinsă pentru neasigurați. Din 2023, pachetul minimal include și servicii de medicină de familie, unele analize și consultații pentru boli cronice (hepatite, cancer) [1].
  • Vaccinarea HPV este gratuită din 2023 pentru fete și băieți de 11–18 ani, extinsă până la 26 de ani în 2025. Acoperirea a urcat la 23% la fetele de 15 ani în 2024, de la un nivel mai scăzut în 2023 [1].
  • Investiții în infrastructură. Prin PNRR și fonduri UE se finanțează modernizarea spitalelor, centre comunitare integrate, cabinete de medicină de familie și siguranța la incendiu [1][2]. Trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) sunt finanțate cu sprijinul BEI și din fonduri UE [2].

Ce nu merge

Finanțare și plăți din buzunar

  • Cheltuiala pe cap de locuitor e cea mai mică din UE. Doar 1% din cheltuieli a mers spre prevenție în 2023 [1][3].
  • Medicamentele au reprezentat 26% din cheltuielile de sănătate în 2023, a treia cea mai mare pondere din UE. Asigurarea publică acoperă doar jumătate din costul medicamentelor din farmacii (UE: 62%), iar circa 40% din cheltuiala cu medicamente e pentru produse fără rețetă [1]. Coplata variază între 10% (generice) și 50% sau mai mult pentru unele produse. Nu există un plafon general al plăților și nici o scutire dedicată adulților cu venit mic [1].
  • Taxa clawback și prețurile de referință cele mai mici din 12 țări țin cheltuiala sub control. Potrivit raportului OECD/Comisiei, ele reduc însă interesul furnizorilor pentru piața românească și întârzie accesul la medicamente noi [1]. În februarie 2025, bugetul CNAS acoperea medicamentele compensate doar pentru circa 10 luni, potrivit conducerii de atunci a CNAS [18]. În martie 2026, șeful CNAS a amintit că în 2025 lipsa de fonduri a adus unele farmacii aproape de închidere [24].
  • Circa 11% din populație nu era asigurată în 2024 (media OECD: 2%) [1][2]. Neasigurații plătesc integral medicamentele, analizele și imagistica din ambulatoriu [1].

Acces și nevoi nesatisfăcute

  • În 2024, 6% dintre românii care aveau nevoie de îngrijiri au declarat că nu le-au primit, din cauza costului, a distanței sau a listelor de așteptare. Rata e a cincea cea mai mare din UE. Printre persoanele în risc de sărăcie, rata a fost de circa 15%, față de 4% pentru restul populației [1].
  • Raportat la toată populația adultă, rata a fost de 2,9% în 2025 (UE: 2,4%). Cauza principală e costul: 2,0% față de 1,0% în UE. Listele de așteptare sunt invocate mai rar decât în UE (0,6% față de 1,2%). În cea mai săracă cincime a populației, rata urcă la 6,0% (UE: 3,7%) [7].
  • Pentru stomatologie, 16% dintre adulții cu nevoi au rămas neîngrijiți în 2024, a treia rată din UE. Printre persoanele în risc de sărăcie, rata a fost de 44% [1].
  • Doar circa 10% dintre oameni își făceau programări online sau își accesau dosarul medical digital în 2024, printre cele mai mici ponderi din UE [1].

Asistența primară și ruralul

  • Medicii de familie reprezentau 18% din medici în 2023 (UE: 20%), iar doi din cinci au peste 60 de ani [1][12]. Pentru acoperirea nevoilor ar mai fi necesari 1.473 de medici de familie [12].
  • Dintre cele 1.055 de localități cu deficit, 335 sunt deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități. Situația e practic neschimbată față de finalul lui 2024 (1.057 de localități) [12]. Alte surse dau cifre diferite (de exemplu „aproape 700” de localități fără medic), pentru că folosesc metodologii diferite [12].
  • În 2025, din 3,65 milioane de externări după spitalizare continuă, 2,09 milioane de cazuri au ajuns direct prin urgențe. Doar 1,07 milioane au venit cu trimitere de la medicul de familie [12].
  • În 2024, 19,3% dintre nașteri au avut loc fără control prenatal. Ponderea urcă la 27% în cazul mamelor de 15–19 ani [12].

Personal medical

  • În 2025 au fost cerute 1.180 de certificate de conformitate, documentul necesar pentru a profesa în alte state UE. În 2024 fuseseră 1.236, iar în 2023, 822. Între 2020 și 2025 au fost cerute aproape 6.000 de astfel de certificate [27]. Certificatul arată intenția de plecare, nu plecarea efectivă.
  • În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani declarau că intenționează să plece din țară. Cel mai des invocate sunt condițiile de lucru, nu doar salariul [2].

Spitale: siguranță, infecții, infrastructură

  • Infecții nosocomiale. ECDC a estimat o prevalență de 3,1% în spitalele românești în 2022, față de 6,8% media UE. OECD consideră că cifra reflectă subraportarea, nu o performanță mai bună, pentru că capacitatea de prevenție (asistente dedicate, dezinfectant la pat) e sub media UE [2]. Ministrul Sănătății a declarat în 2025 că infecțiile sunt „prea mult ascunse” și a anunțat controale naționale [28].
  • Incendii. Mai multe incendii soldate cu morți au avut loc în secții ATI COVID. Cel de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, a ucis 10 pacienți [30]. Au urmat incendiile de la Institutul „Matei Balș” din București (ianuarie 2021) și de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021) [30]. OECD notează că unele clădiri spitalicești nu respectă normele de siguranță la incendiu și cutremur [2].
  • Spitalele regionale Iași, Cluj și Craiova sunt promise de aproape două decenii [29]. Contractele au termene de execuție de 48 de luni, iar finalizarea a fost anunțată pentru sfârșitul lui 2028 [26]. Potrivit declarațiilor ministrului Sănătății din 2025–2026, Craiova (807 paturi) e cel mai avansat, cu structura ridicată la etajul 2. La Iași se lucra la fundație, iar Cluj a fost întârziat de contestații [26]. Stadiul exact în octombrie 2026 nu a fost verificat dintr-o sursă oficială.

Prevenție și vaccinare

  • Screeningul organizat lipsește în mare măsură. Datele din 2019 arată că sub 10% dintre femeile eligibile își făcuseră o mamografie în ultimii doi ani (9,2%), față de 56% în programele din UE. Testul Babeș-Papanicolau fusese făcut de 39% dintre femeile de 20–69 de ani (UE: 55%) [1]. Programul național de screening pentru cancerul de col uterin, lansat în 2012, a acoperit doar circa 12% din femeile eligibile în primii cinci ani [2]. Pentru cancerul de sân și cel colorectal există doar programe-pilot regionale, plus zece caravane mobile [2].
  • Vaccinarea copiilor e la minime istorice. Pentru vaccinurile hexavalente (3 doze), acoperirea estimată la 12 luni a fost de 55% în 2025 [13]. În 2024, cu 66% dintre copiii sub un an vaccinați cu prima doză ROR, România avea cel mai mic nivel din UE [1]. Între august 2024 și iulie 2025, România a raportat 67% din cazurile de rujeolă din UE [1]. OMS încadrează România printre cele 13 țări din Europa cu transmitere endemică a rujeolei (septembrie 2025) [13].

Sănătate mintală

  • Prevalența diagnosticată a tulburărilor mintale e cea mai mică din UE. Rapoartele OECD/UE atribuie acest lucru mai degrabă subdiagnosticării și stigmei decât unei stări bune de sănătate mintală [11]. Tulburările mintale sunt a doua cauză de ani trăiți cu dizabilitate [2].
  • Sistemul se bazează pe internare și medicamente: 87,7 paturi de psihiatrie la 100.000 de locuitori, față de 70,9 în UE (2024) [10]. Serviciile comunitare și cele din asistența primară sunt rare, mai ales în rural [2]. Nevoile nesatisfăcute de îngrijire psihică sunt peste media țărilor europene din OECD, iar sinuciderile au crescut la adolescenți și vârstnici [2]. România nu are o strategie națională de sănătate mintală, ci doar un plan de acțiune [2].

Diferențe regionale

Speranța de viață (2024, Eurostat) [4]:

  • București-Ilfov: 77,8 ani; Centru: 77,0; Sud-Vest Oltenia: 76,9; Nord-Vest: 76,6
  • Vest: 76,4; Sud-Muntenia: 76,3; Sud-Est: 75,7; Nord-Est: 75,5
  • Diferența dintre București-Ilfov și Nord-Est e de 2,3 ani.

Mortalitatea infantilă (2024, ‰) [8]:

  • Nord-Est: 8,3; Centru: 8,1; Nord-Vest: 7,2; Sud-Est: 6,5
  • Sud-Vest Oltenia: 6,3; Vest: 6,0; Sud-Muntenia: 5,9; București-Ilfov: 3,5
  • Pe medii: 7,9‰ în rural, față de 5,3‰ în urban [12].

Medici la 100.000 de locuitori (2024) [9]:

  • București-Ilfov: 819; Vest: 539; Nord-Vest: 376; Centru: 374
  • Sud-Vest Oltenia: 351; Nord-Est: 283; Sud-Est: 258; Sud-Muntenia: 175
  • Media națională e de 381. Diferența dintre București-Ilfov și Sud-Muntenia e de aproape cinci ori.

Medici de familie la 10.000 de locuitori (2023) [1]: Vest are cea mai mare densitate (4,7), iar Nord-Est și Sud-Est cea mai mică (2,2). Aproape jumătate din populație trăiește la sat, dar mai puțin de o treime dintre medicii de familie lucrează acolo. Un medic de familie din rural are de peste două ori mai mulți pacienți decât unul din urban [12]. Multe dintre localitățile fără cabinete funcționale sunt în nordul Moldovei și în zone izolate, cum ar fi Munții Apuseni, potrivit declarațiilor CNAS din 2024 [32].

Vaccinarea ROR (prima doză, copii născuți în iulie 2024) [13]:

  • Bihor e singurul județ peste 70% (73,8%). În 14 județe, acoperirea a fost între 50,6% și 67,4%, iar în 24 de județe, între 31,3% și 49,7%.
  • Trei județe au fost sub 30%, Argeș fiind la minimul de 23,7%.

Nevoi medicale nesatisfăcute pe grad de urbanizare (2025) [7]: 1,4% în orașele mari, 2,2% în orașele mici și suburbii și 2,4% în zonele rurale (din cauza costului, distanței sau așteptării). Rezidenții din rural raportează nevoi nesatisfăcute de circa 1,5 ori mai des decât cei din orașe [2].

Diaspora. Românii care lucrează în străinătate rămân înregistrați ca rezidenți, dar nu contribuie la FNUASS. De aceea, o parte dintre cei 11% de „neasigurați” sunt, de fapt, asigurați în țara de reședință [1][11]. Din august 2025, pensiile din străinătate de peste 3.000 de lei datorează CASS prin declarația unică [23].

Ce s-a schimbat în 2025–2026

Contribuții (Legea 141/2025 și măsurile fiscale din vara lui 2025)

  • Pensionari. Din 1 august 2025, pensiile de peste 3.000 de lei plătesc CASS de 10%, dar doar pe suma care depășește pragul. Măsura e temporară, până la 31 decembrie 2027 [23]. Tribunalul Olt (februarie 2026) și Tribunalul București (5 mai 2026) au sesizat Curtea Constituțională. Până la data redactării nu am găsit o decizie a CCR [22]. În 2022, CCR declarase neconstituțională o măsură similară, aplicată pensiilor de peste 4.000 de lei [22].
  • Scutiri eliminate. Din 1 august 2025, șapte categorii scutite până atunci trebuie să plătească CASS. Printre ele sunt beneficiarii de șomaj, persoanele în concediu de creștere a copilului și pacienții din programele naționale, cu excepția celor oncologici [14]. Din 1 septembrie 2025, coasigurații (soți, părinți fără venit) nu mai sunt acoperiți automat. Persoana asigurată trebuie să plătească pentru ei contribuția aferentă [14]. Potrivit CNAS, măsurile ar aduce circa 7 miliarde de lei pe an [14].
  • Efect asupra fondului. Economica.net arată că FNUASS a avut un excedent de 243 de milioane de lei în primele două luni din 2026, după un deficit de 1,8 miliarde în aceeași perioadă din 2025 [16]. Pentru ianuarie–aprilie 2026, datele CNAS indicau un deficit de circa 27 de milioane de lei, iar cele ale Ministerului Finanțelor un excedent de 76 de milioane. Diferența nu fusese explicată la data publicării [15].

Concedii medicale

  • Indemnizații diferențiate. Din vara lui 2025, indemnizația de boală obișnuită depinde de durata concediului [20]. Procentele exacte (raportat în presă: 55%, 65% și 75%) nu au fost verificate în textul legii.
  • Prima zi neplătită. OUG 91/2025 prevede că, pentru certificatele emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi de concediu nu se mai plătește. Potrivit documentației care citează ordinul MS/CNAS, zilele 2–6 sunt plătite de angajator, iar din ziua 7 plătește FNUASS [21]. Modul de împărțire a zilelor între angajator și FNUASS trebuie verificat în textul oficial.
  • Excepții (Legea 64/2026). Legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 mai 2026 și se aplică din 1 iunie 2026. Ziua neplătită se scade o singură dată pe episod de boală, nu la fiecare certificat. Sunt exceptate maternitatea, riscul maternal, îngrijirea unui bolnav oncologic, pacienții din programele naționale și pacienții internați. Controalele asupra certificatelor se înăspresc, iar certificatul emis ilegal pierde indemnizația [19][20].

Legea privind măsurile în domeniul sănătății (declarată constituțională în octombrie 2025) [17]

  • Medicina de familie e finanțată mai mult pe servicii: 25% per capita și 75% servicii din 2026, apoi 20% și 80% din 2027. Programul cabinetelor devine mai flexibil, ca să atragă medici în rural.
  • Valoarea punctului pe serviciu în medicina de familie crește de la 5 lei la 6,5 lei (1 ianuarie 2026) și la 8 lei (1 ianuarie 2027).
  • Plafonul pentru analizele pacienților oncologici e eliminat, iar spitalizarea de zi din programele naționale se decontează fără plafon.
  • Apare un mecanism de acces rapid la medicamente inovatoare, cu cost împărțit între CNAS și producători. Producătorii plătesc o contribuție de solidaritate temporară din trimestrul IV 2025, pentru a crește fondul de medicamente compensate.

Coplata

  • Coplata la internare există de ani buni și e stabilită de fiecare spital, între 5 și 10 lei pe internare. Multe spitale nu o aplică, iar categoriile vulnerabile sunt scutite [31]. Extinderea coplății la alte servicii a fost discutată public. Nu am găsit confirmarea adoptării unei coplăți generalizate în 2026.

Digitalizare

  • CNAS își înlocuiește platforma informatică veche de peste 20 de ani, cu finanțare PNRR [24][25]. În martie 2026, președintele CNAS a anunțat că dosarul electronic de sănătate va fi accesibil fiecărui pacient din vara lui 2026, cu utilizator și parolă. Și medicii consultați vor putea vedea dosarul [24]. Alte declarații au vorbit de august sau 1 septembrie 2026 [25]. Nu am putut verifica dacă platforma funcționează efectiv pentru public în octombrie 2026.

Dezbateri deschise

  • Cine plătește pentru sănătate. Susținătorii măsurilor din 2025 spun că un sistem cu circa 6 milioane de plătitori și 10 milioane de neplătitori nu e sustenabil [14]. Criticii invocă dubla impunere a pensiilor, care fuseseră deja supuse contribuțiilor, și precedentul CCR din 2022 [22][23]. Dacă CCR va declara măsura neconstituțională, rămâne deschisă și problema restituirii [22].
  • Concediile medicale. Guvernul a prezentat ziua neplătită ca măsură împotriva abuzurilor și pentru economii. Sindicatele și medicii au criticat penalizarea bolnavilor reali, iar Parlamentul a extins excepțiile prin Legea 64/2026 [19][20].
  • Spital sau asistență primară. Rapoartele OECD și ale Comisiei recomandă mutarea resurselor spre medicina de familie, ambulatoriu și prevenție. Mai recomandă reducerea internărilor evitabile (569 la 100.000, față de 473 în OECD) [2]. Construcția spitalelor regionale și renovările din PNRR mențin însă investițiile concentrate pe spitale [1][2].
  • Public și privat. Plățile din buzunar cresc, iar o parte din pacienți apelează la clinici private pentru a evita așteptarea sau plățile informale. Unii susțin extinderea contractelor CNAS cu furnizori privați și parteneriatele public-privat. Alții se tem de o „privatizare pe ușa din spate”, cu transfer de costuri către pacienți. Nu am identificat date oficiale recente despre ponderea furnizorilor privați în decontările CNAS.
  • Prețul medicamentelor și disponibilitatea lor. Clawback-ul și prețurile de referință scăzute țin cheltuiala sub control. Industria spune că duc la retragerea unor produse ieftine și la întârzierea celor noi [1].
  • Vaccinarea obligatorie sau reintroducerea vaccinării în școli e cerută de medici de familie și ONG-uri [13]. Subiectul rămâne sensibil, pe fondul neîncrederii și al dezinformării.

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE Sursă
Cheltuieli totale cu sănătatea (% PIB) 6,16% 2024 10,16% [3]
Cheltuieli pe cap de locuitor (PPS) ~1.969 2024 ~4.075 [3]
Plăți din buzunar (% din cheltuieli curente) 22,0% 2024 15,1% [3]
Medicamente (% din cheltuielile de sănătate) 26% 2023 locul 3 în UE [1]
Speranța de viață la naștere 76,5 ani (B: 72,8; F: 80,3) 2024 81,5 ani [4]
Mortalitate evitabilă (la 100.000, sub 75 de ani) 463,7 (prevenibilă 264,0; tratabilă 199,7) 2023 237,7 [5]
Mortalitate infantilă 6,6‰ 2024 3,5‰ [8]
Nevoi medicale nesatisfăcute (% din populația 16+) 2,9% 2025 2,4% [7]
Idem, cea mai săracă cincime 6,0% 2025 3,7% [7]
Plăți informale declarate 9% 2023 ~3% [1]
Populație neasigurată ~11% 2024 OECD: 2% [1][2]
Medici la 1.000 de locuitori 3,7 2023 4,3 [1]
Asistente la 1.000 de locuitori 8,2 2023 8,5 [1]
Paturi de spital la 100.000 731 2024 507 [10]
Localități cu deficit de medici de familie 1.055 (175 fără servicii) 31.12.2025 – [12]
Certificate de conformitate cerute de medici 1.180 2025 – [27]
Acoperire ROR doza 1 (la 12 luni) 47,4% 2025 țintă OMS: 95% [13]
Fete de 15 ani cu schema HPV completă 23% 2024 63% [1]
Femei cu screening de col uterin în ultimii 2 ani 39% 2019 55% (programe) [1]
Mamografie în ultimii 2 ani 9,2% 2019 56% (programe) [1]
Prevalența infecțiilor nosocomiale (raportată) 3,1% 2022 6,8% [2]
Cheltuieli cu prevenția (% din total) 1% 2023 – [1]

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. „În ultimele 12 luni, ai avut nevoie de un consult sau de un tratament medical și nu l-ai primit?” — alegere unică: nu; da, din cauza costului; da, din cauza distanței; da, din cauza listei de așteptare; da, din alt motiv.
  2. „În ultimele 12 luni, ai renunțat la un medicament prescris sau l-ai luat mai rar decât ți s-a spus, din cauza prețului?” — da/nu.
  3. „Cât timp îți ia, de obicei, să ajungi la cabinetul medicului tău de familie?” — alegere unică: sub 15 minute; 15–30 de minute; 30–60 de minute; peste o oră; nu am medic de familie.
  4. „Cât de mulțumit(ă) ești de medicul tău de familie?” — scală 1–5, plus opțiunea „nu am medic de familie”.
  5. „Ultima dată când ai fost internat(ă) sau ai însoțit pe cineva la spital, ți s-a cerut sau ai simțit că trebuie să dai bani ori cadouri personalului?” — alegere unică: nu; da, mi s-a cerut; da, am dat din proprie inițiativă; nu am fost la spital în ultimii ani.
  6. „În ultimele 12 luni, ai plătit un consult sau o investigație la o clinică privată pentru că la stat ar fi durat prea mult?” — da/nu.
  7. „Cât de mult ai încredere că ai primi îngrijire bună la cel mai apropiat spital public, în caz de urgență?” — scală 1–5.
  8. „Cât de mult te îngrijorează riscul de a lua o infecție în spital?” — scală 1–5.
  9. „Ce te-ar ajuta cel mai mult să ai acces mai ușor la servicii medicale?” — alegere multiplă: mai mulți medici în zona mea; costuri mai mici la medicamente; timp de așteptare mai scurt; programare online; transport către cabinet sau spital; mai puțină birocrație; altceva.
  10. „Ai făcut în ultimii trei ani un test de depistare a cancerului (Babeș-Papanicolau, mamografie, colonoscopie sau test de sânge ocult)?” — alegere unică: da; nu, nu am știut că pot; nu, nu am avut acces sau timp; nu, nu am considerat necesar; nu se aplică.
  11. „Copiii din familia ta au primit toate vaccinurile recomandate de medicul de familie?” — alegere unică: da; parțial; nu; nu am copii sau nu știu.
  12. „În ultimul an, ai simțit nevoia să vorbești cu un psiholog sau un psihiatru și nu ai făcut-o?” — alegere unică: nu am simțit nevoia; am simțit nevoia și am mers; nu am mers din cauza costului; nu am mers pentru că nu am găsit specialist; nu am mers de teamă că voi fi judecat(ă).
  13. „Cum au influențat schimbările din 2025–2026 (CASS pe pensii, prima zi de concediu medical neplătită, eliminarea unor scutiri) bugetul sau comportamentul tău?” — alegere multiplă: plătesc mai mult; am evitat să iau concediu medical când eram bolnav(ă); am pierdut calitatea de asigurat; nu m-au afectat; nu știu.
  14. „Ai folosit vreodată un serviciu online de sănătate (programare, rețetă sau rezultate de analize, dosar electronic)?” — alegere unică: da, des; da, rar; nu, dar aș vrea; nu și nu mă interesează.
  15. „Cât de probabil este ca tu sau cineva apropiat să mergeți în altă țară sau în alt județ pentru un tratament pe care nu îl găsiți aproape de casă?” — scală 1–5.

Surse

  1. State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2025 — OECD / European Observatory on Health Systems and Policies / Comisia Europeană, decembrie 2025. https://health.ec.europa.eu/system/files/2025-12/2025_chp_ro_english.pdf
  2. OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025 — OECD, 2025. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-reviews-of-health-systems-romania-2025_f52e4a98-en.html
  3. Health care expenditure by financing scheme [hlth_sha11_hf] — Eurostat, date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_sha11_hf/default/table
  4. Life expectancy by age and sex [demo_mlexpec] și pe regiuni NUTS 2 [demo_r_mlifexp] — Eurostat, date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_r_mlifexp/default/table
  5. Over 1 million deaths in the EU could have been avoided (date 2023) — Eurostat News, 26 martie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260326-3
  6. Preventable and treatable mortality statistics (date 2022) — Eurostat News / Statistics Explained, 30 iunie 2025. https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250630-1
  7. Self-reported unmet needs for medical examination [hlth_silc_08] și pe grad de urbanizare [hlth_silc_21] — Eurostat (EU-SILC 2025), date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_silc_08/default/table
  8. Infant mortality rates [demo_minfind] și pe regiuni [demo_r_minfind] — Eurostat, date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_minfind/default/table
  9. Physicians by NUTS 2 region [hlth_rs_physreg] — Eurostat, date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_rs_physreg/default/table
  10. Hospital beds by type of care [hlth_rs_bds1] — Eurostat, date extrase la 17 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_rs_bds1/default/table
  11. State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2023 — OECD / European Observatory, decembrie 2023. https://health.ec.europa.eu/system/files/2023-12/2023_chp_ro_english.pdf
  12. Peste 1.000 de localități sunt în deficit de medici de familie (cu date CNAS la 31.12.2025) — Salvați Copiii România, 22 aprilie 2026. https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2026-04/Deficit_de_medici_statistici_cauze_si_vulnerabilitati.pdf
  13. Alertă: vaccinarea scăzută la copii – cauze și soluții urgente (cu date INSP) — Salvați Copiii România, 16 februarie 2026. https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2026-02/alerta-vaccinarea-scazuta-la-copii-cauze-si-solutii-urgente.pdf
  14. Interviu cu președintele CNAS, Horațiu Moldovan, despre măsurile de austeritate în sănătate — HotNews, 7 iulie 2025. https://hotnews.ro/?p=2018969
  15. Guvernul s-a încurcat în execuțiile fondului sănătății: deficit după datele CNAS, excedent după datele MFP — Economica.net, 7 iunie 2026. https://www.economica.net/guvernul-s-a-incurcat-in-executiile-fondului-sanatatii-ar-avea-deficit-dupa-datele-cnas-excedent-dupa-datele-mfp_948025.html
  16. Pensionarii au adus peste 900 de milioane de lei la fondul sănătății în primele două luni — Economica.net, 2026. https://www.economica.net/pensionarii-au-adus-peste-900-de-milioane-de-lei-la-fondul-sanatatii-in-primele-doua-luni-efect-direct-al-eliminarii-exceptiei-de-la-plata-cass_933823.html
  17. CNAS anunță schimbări majore în sistemul sanitar. Noua lege are undă verde de la CCR — Puterea.ro, 10 octombrie 2025. https://www.puterea.ro/cnas-anunta-schimbari-majore-in-sistemul-sanitar-noua-lege-are-unda-verde-de-la-ccr/
  18. Bugetul CNAS pentru 2025 acoperă doar 10 luni de medicamente compensate — Puterea.ro, februarie 2025. https://www.puterea.ro/?p=445749
  19. S-a modificat regula de plată a concediilor medicale – Legea 64/2026 — StartupCafe, mai 2026. https://startupcafe.ro/modificat-regula-plata-concedii-medicale-salariatii-firmelor-romania-legea-64-2026-monitorul-oficial-99715
  20. De la 1 iunie, mai mulți bolnavi nu mai pierd prima zi de concediu medical — Adevărul, mai 2026. https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/de-la-1-iunie-mai-multi-bolnavi-nu-mai-pierd-2533557.html
  21. Modificări concedii medicale 2026 (OUG 91/2025, ordinul MS/CNAS) — WinMentor, documentație tehnică, 2026. https://download.winmentor.ro/WinMentor/Documentatie/03_SALARII/2026/WMC%20-%20Modificari%20concedii%20medicale%202026.pdf
  22. Tribunalul București sesizează CCR privind aplicarea CASS pensiilor peste 3.000 de lei — Spotmedia, mai 2026. https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/tribunalul-bucuresti-sesizeaza-ccr-privind-aplicarea-cass-pensiilor-peste-3-000-de-lei
  23. Noutăți CASS 2025: contribuția pe pensiile de peste 3.000 de lei — Fiscalitatea.ro, 2025. https://www.fiscalitatea.ro/noutati-cass-2025-ce-contributii-platesc-angajatii-care-au-si-pensie-de-peste-3000-lei-24335/
  24. Șeful CNAS: Dosarul electronic de sănătate va fi disponibil pentru fiecare pacient începând cu vara acestui an — AGERPRES, 31 martie 2026. https://agerpres.ro/sanatate/2026/03/31/seful-cnas-dosarul-electronic-de-sanatate-va-fi-disponibil-pentru-fiecare-pacient-incepand-cu-vara-a--1542731
  25. Ministrul Sănătății despre noile platforme informatice — Stiripesurse.ro, 2026. https://www.stiripesurse.ro/reteta-medicul-de-familie-dispare-ministrul-sanatatii-noi-platforme_3843189
  26. Când începe construirea spitalului regional din Iași; stadiile celor din Cluj și Craiova — Newsweek România, 2025–2026. https://newsweek.ro/sanatate/cand-incepe-construirea-spitalului-regional-din-iasi-stadiile-celor-din-cluj-si-craiova ; Ministrul Rafila despre spitalele regionale — Capital, 13 aprilie 2024. https://www.capital.ro/in-ce-orase-se-afla-cele-mai-avansate-spitale-regionale-nu-e-vorba-de-bucuresti.html
  27. În ultimii cinci ani din România au plecat medici… (certificate de conformitate 2020–2025) — Ziarul Financiar, 2026. https://www.zf.ro/companii/in-ultimii-cinci-ani-din-romania-au-plecat-medici-cat-sa-acopere-12-23148508
  28. Rogobete: Infecțiile nosocomiale sunt prea mult ascunse în România — Digi24, 2025. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/rogobete-infectiile-nosocomiale-sunt-prea-mult-ascunse-in-romania-doar-daca-le-raportam-corect-putem-controla-extinderea-3743301
  29. Cine minte în povestea spitalelor regionale? Trei neclarități majore, după 20 de ani de promisiuni — Europa Liberă România, 2023. https://romania.europalibera.org/amp/spiatale-regionale-2023-20-de-ani/32626114.html
  30. Piatra Neamț hospital fire — Wikipedia (EN), consultat la 17 octombrie 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C8%9B_hospital_fire
  31. Ce este coplata din spitale și cine scapă de ea complet în 2026 — Playtech.ro, 2026. https://playtech.ro/2026/ce-este-coplata-din-spitale-si-cine-scapa-de-ea-complet-in-2026-motivul-pentru-care-platesti-chiar-daca-ai-asigurare/
  32. Sute de localități din România nu au medic de familie. Președintele CNAS: sunt câteva în Apuseni, în general în zone greu accesibile — Alba24, 2024. https://alba24.ro/sute-de-localitati-din-romania-nu-au-medic-de-familie-presedintele-cnas-sunt-cateva-in-apuseni-in-general-in-zone-greu-accesibile-403949