Educație

Pe scurt

• La PISA 2025 (rezultate publicate pe 8 septembrie 2026), 38,5% dintre elevii români de 15 ani sunt sub pragul minim de competență (nivelul 2) la toate cele trei domenii (citire, matematică, științe), față de 33,2% în 2022 și o medie OCDE de 19,7%. Scorul la citire a scăzut cu 16 puncte, la 413 [2][3].
• România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a educației din UE: 15,5% dintre tinerii de 18–24 de ani în 2025 (media UE: 9,1%). În mediul rural rata este 23,7%, în orașele mari 4,6% [5].
• La Evaluarea Națională 2026, 79,0% dintre elevi au avut medii de cel puțin 5 înainte de contestații. În rural, 36,4% dintre elevi au avut medii sub 5, iar în urban 11,6% [7].
• La Bacalaureat 2026 (sesiunea iunie–iulie), rata finală de promovare a fost 76,9%, cea mai mare din ultimii 17 ani. În liceele de la sate rata a fost 52,2% înainte de contestații, iar în cele de la oraș 75,8% [9][11].
• Cheltuielile publice cu educația: 2,97% din PIB în 2023, cea mai mică pondere din UE (media UE 4,66%). Bugetul Ministerului Educației pentru 2026 este de aproximativ 3,03% din PIB, deși legea prevede minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat [14][15].
• Legea 141/2025 („legea Bolojan”) a mărit norma profesorilor de gimnaziu și liceu la 20 de ore pe săptămână, prima creștere din 1995. A mărit și efectivele claselor, a înjumătățit plata cu ora, a redus fondul de burse cu 40% și a dus la comasări de școli. Au urmat proteste și boicotarea deschiderii anului școlar pe 8 septembrie 2025 [16][17].
• Doar 23% dintre tinerii de 25–34 de ani au studii superioare (2025), cel mai mic procent din UE. Media UE era 44,1% în 2024 [6][30].
• Educația timpurie: 75,7% dintre copiii de la 3 ani până la vârsta școlară merg la grădiniță (2023; UE 94,6%), iar 11,4% dintre copiii sub 3 ani merg la creșă (2024; UE 39,3%) [6].

Context

Sistemul de învățământ românesc are o problemă de calitate și una de echitate. Scorurile PISA au stagnat în jurul valorii de 430 de puncte din 2009 până în 2022, iar în 2025 au scăzut. Decalajul dintre elevii din familii avantajate și cei din familii dezavantajate a crescut. Diferența de scor între ei este de 122 de puncte la științe, aproximativ șase ani de școală, față de 85 de puncte în medie în OCDE [3].

Legile educației din 2023, Legea 198/2023 pentru învățământul preuniversitar și Legea 199/2023 pentru învățământul superior, în vigoare din septembrie 2023, au fost prezentate drept reforma proiectului „România Educată”. Ele prevăd, printre altele:

• finanțare de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat (art. 134);
• generalizarea treptată a învățământului dual, cu ținta ca toate liceele tehnologice să fie duale din 2029;
• extinderea programului „Masă sănătoasă”;
• sancționarea profesorilor care dau meditații propriilor elevi;
• dreptul liceelor de a organiza un examen propriu de admitere pentru până la 50% dintre locuri [15][23][29][31].

Multe termene au fost amânate prin ordonanțe succesive [28].

Între 22 mai și mijlocul lui iunie 2023, aproximativ trei săptămâni, profesorii au făcut cea mai amplă grevă din educație din ultimele decenii. Greva a fost suspendată după OUG 57/2023, care a dat o majorare de 1.300 de lei brut pentru personalul didactic și a promis că salariul unui profesor debutant va ajunge la nivelul salariului mediu brut pe economie. De exemplu, salariul de bază al unui debutant cu studii superioare a crescut de la 4.098 la 5.398 de lei brut [18].

Criza bugetară din 2025 (deficit de peste 8% din PIB) a schimbat direcția. Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat Legea 141/2025. Ministrul Daniel David a recunoscut că măsurile au afectat drepturile profesorilor, dar a spus că au „salvat” plata salariilor și a burselor [16]. David a demisionat pe 22 decembrie 2025, pe fondul unor noi tăieri bugetare cerute ministerelor, potrivit surselor de presă [20]. Mihai Dimian, fost rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, este ministru din 3 martie 2026 [21].

Situația politică din a doua jumătate a lui 2026 este instabilă. Au existat mai mulți premieri desemnați, iar în octombrie 2026 premierul desemnat Luca Niculescu l-a propus pe Sorin Costreie, consilierul prezidențial pe educație, ca ministru. La data redactării, guvernul nu fusese încă votat [22].

Ce merge

• Ieșirea timpurie din școală scade. Rata a coborât de la 16,8% (2024) la 15,5% (2025), cea mai mare scădere anuală din ultimii patru ani. Valoarea se apropie de minimul deceniului, 15,3% [5].
• Rezultatele la Bacalaureat sunt mai bune. Rata finală de promovare a fost 76,5% în 2025 și 76,9% în 2026, iar pentru promoția curentă 81,6% în 2026 [9][13]. Rata inițială în sesiunea de august 2026 a fost 33,8%, față de 28,4% în 2025 [12].
• Mai puține toalete în curtea școlii. Numărul școlilor cu grup sanitar în curte a scăzut de la peste 1.100 raportate în 2019 la câteva sute. În aprilie 2025, Guvernul a alocat 14,5 milioane de lei pentru toalete interioare în 175 de școli [25].
• Se extinde învățământul dual. 18,8% dintre elevii din învățământul profesional și tehnic de nivel liceal erau în sistem dual în 2024/2025. Primele campusuri duale finanțate prin PNRR s-au deschis, de exemplu la Oradea în 2024 [6][29].
• Mai mulți copii romi la grădiniță. Participarea copiilor romi la educația timpurie a crescut de la 27% (2021) la 40% (2024) [6].
• Câteva indicatori de climat școlar sunt peste media OCDE (PISA 2025). 77% dintre elevi se declară curioși (OCDE: 73%). Ponderea școlilor care interzic telefoanele mobile a crescut de la 22% la 49%. Absenteismul declarat a scăzut: 33% dintre elevi au lipsit o zi întreagă în ultimele două săptămâni, față de 46% în 2022 [3].
• „Masă sănătoasă” a crescut de la un program-pilot la 1.462 de școli în 2025. Bugetul prevăzut pentru 2026 este de circa 1,53 miliarde de lei, iar suma propusă este de 16,5 lei pe elev pe zi, față de 15 lei [28].

Ce nu merge

Competențe de bază

• PISA 2025 [2][3]:
  • scoruri: științe 425 (−3 față de 2022), matematică 419 (−9), citire 413 (−16), rezolvare de probleme digitale 442;
  • în UE, doar Bulgaria și Cipru au rezultate mai slabe;
  • ating cel puțin nivelul 2: 48% dintre elevi la matematică (OCDE: 65%), 52% la citire (OCDE: 69%), 54% la științe (OCDE: 74%);
  • performeri de top (nivelurile 5–6): 4,8% dintre elevi, față de 11,9% în OCDE.
• PISA 2022: sub nivelul 2 se aflau 48,6% dintre elevi la matematică, 41,7% la citire și 44,0% la științe [6]. Ministerul a fost criticat pentru că a scos din traducerea în română a raportului OCDE graficele despre creșterea analfabetismului funcțional [1].
• Competențe digitale: 74% dintre elevii de 14 ani sunt sub nivelul de bază la competențe digitale (ICILS). Media în statele UE participante este 43% [6].

Abandon și elevi pierduți pe parcurs

• Potrivit Salvați Copiii, peste 425.000 de copii de 7–17 ani erau în afara sistemului de educație (iunie 2026) [24].
• Aproximativ 68.000 de copii din generația care a început școala în 2013 nu au ajuns la Bacalaureatul din 2026 [24].
• Circa 15.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu s-au prezentat la Evaluarea Națională 2026 [24].
• În octombrie 2026, Ministerul a publicat o listă cu 1.487 de școli cu risc ridicat sau foarte ridicat de abandon în ciclul primar, dintre care 722 cu risc foarte ridicat [24].

Finanțare și resurse umane

• Bugetul 2026. Bugetul Ministerului Educației pentru 2026 (62 miliarde de lei) este mai mic decât cel prevăzut în legea bugetului pe 2025 (62,6 miliarde). Cheltuielile de personal sunt cu circa 1,9 miliarde de lei mai mici decât în legea bugetului pe 2025 [15]. Pragul de 15% din lege ar însemna circa 129,6 miliarde de lei. Nu tot ce se cheltuie pe educație trece însă prin bugetul ministerului [15].
• Salarii întârziate. În octombrie 2026, profesorii din Prahova, Giurgiu și Bihor nu și-au primit salariile la termen. Sindicatele avertizează că problema se poate extinde fără o rectificare bugetară [19].
• Noua lege a salarizării (2026). Premierul Bolojan a declarat în august 2026 că prevederile salariale promise în 2023 pentru educație „nu pot fi onorate”. Sindicatele au respins ofertele care amânau majorările până în 2027–2028 [19].
• Burse reduse. Fondul pentru bursele elevilor a fost tăiat cu 40% din august 2025 până în 2028 [16]. Un proiect din august 2026 prevedea ca bursele sociale să fie plătite doar în timpul anului școlar. Coaliția pentru Educație și Avocatul Poporului au criticat proiectul [24].

Meditații

• Salvați Copiii estimează că 60% dintre elevii de gimnaziu fac pregătire suplimentară [23].
• Familii intervievate de presă au cheltuit între 12.000 și 30.000 de lei pe meditații în clasa a VIII-a [23].
• Doar circa 12.500 de persoane au declarat la ANAF venituri din meditații pentru 2025 [23].

Infrastructură și transport

• În 2022, aproape 3.800 de școli și grădinițe funcționau fără autorizație de securitate la incendiu (ISU), potrivit Ministerului de Interne. Nu am găsit o cifră națională mai recentă. Din 2024, școlile sunt obligate să publice online dacă au sau nu autorizațiile ISU și sanitară [26].
• În 2024, peste 110.000 de elevi navetiști aveau nevoie de transport, iar peste 55.000 își plăteau singuri abonamentul, potrivit Ministerului Educației. Decontarea navetei elevilor a fost întreruptă în 19 județe în ianuarie 2024. Decontarea navetei profesorilor rămâne o problemă după comasările din 2025 [17][27].

Învățământ profesional și superior

• Doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional au făcut practică la locul de muncă (UE: 65,2%) [6].
• Termenul din 2029 pentru generalizarea învățământului dual este considerat „aproape imposibil” chiar de un secretar de stat din minister (octombrie 2025) [29].
• România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE în rândul tinerilor de 25–34 de ani: 23% în 2025 [30].
• Mulți tineri pleacă la studii în străinătate. Țările de Jos și Marea Britanie sunt principalele destinații: peste 5.600 de studenți români în Țările de Jos (2022) și circa 9.000 în Marea Britanie (2020). Nu am găsit o cifră totală recentă din surse oficiale [33].

Diferențe regionale

• Sat și oraș. Diferența dintre școlile de la sate și cele de la orașe este cea mai mare inegalitate din sistem.
  • Evaluarea Națională 2026. Elevii din rural au fost 38,9% dintre înscriși. Dintre ei, 36,4% au avut medii sub 5, față de 11,6% în urban [7].
  • Bacalaureat, după locul școlii. Rata de promovare a fost 52,2% în liceele din rural și 75,8% în cele din urban (2026, înainte de contestații). În ultimii cinci ani, rata din liceele rurale a rămas între 50% și 54% [11].
  • Bacalaureat, după domiciliul candidatului. Promovarea a fost 66,2% în 2026, cea mai mică din ultimii cinci ani [11].
  • PISA. Elevii de la oraș au cu 119 puncte mai mult la matematică decât cei de la sat, aproape trei ani de școală [6].
  • Părăsirea timpurie a școlii. Rata este 23,7% în rural, 16,3% în orașele mici și suburbii și 4,6% în orașele mari (2025) [5].
  • Grădiniță. La 3 ani, 57,9% dintre copiii din rural merg la grădiniță, față de 75,3% în urban [6].
• Evaluarea Națională 2026 pe județe (înainte de contestații) [7][34]:
  • cele mai mici ponderi de medii sub 5: București (7,8%) și Cluj (9,8%), urmate la mare distanță de Prahova (16,5%) și Suceava (16,7%);
  • cele mai mari ponderi de medii sub 5: Călărași (35,3%), Caraș-Severin (33,2%), Teleorman (32,7%), Mehedinți (32,2%) și Vaslui (30,7%).
• Bacalaureat 2026 pe județe (înainte de contestații) [10]:
  • cele mai mari rate de promovare: Cluj (85,3%), Alba (81,4%), Brașov (81,3%), Iași (81,1%);
  • cele mai mici rate: Ilfov (55,3%, ultimul loc pentru al șaptelea an la rând), Mehedinți (60,1%), Călărași (61,3%), Giurgiu (63,2%), Ialomița și Teleorman (câte 64,7%).
  • Edupedu observă că aceleași județe sunt în fruntea și în coada clasamentelor de cel puțin șase ani [34].
• Regiuni. În 2024, părăsirea timpurie a școlii depășea 25% în regiunea Sud-Est, de aproape trei ori media UE. Regiunile Sud-Muntenia și Centru au și ele rate ridicate [5]. Nu am găsit date pe regiuni pentru 2025.
• Diaspora. Copiii plecați cu părinții în străinătate nu apar în statisticile școlare românești. Ei se reflectă însă în scăderea numărului de elevi: 148.268 de înscriși la Evaluarea Națională în 2026, față de 159.229 în 2025 [7].

Ce s-a schimbat în 2025–2026

• Anul școlar 2025–2026 [16][17]:
  • Legea 141/2025 a intrat în vigoare. Norma profesorilor de gimnaziu și liceu a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Învățătorii au în plus 2 ore de remediere pe săptămână.
  • Efectivele maxime ale claselor au crescut. La liceu, sindicatele indică o creștere până la 34 de elevi.
  • Plata cu ora a fost redusă cu 50%.
  • Școlile au fost comasate. Circa 900 de directori și-au pierdut funcția, iar sindicatele au estimat sute de unități comasate [16][17].
  • Protestele au început la 24 iulie 2025. Sindicatele au boicotat deschiderea anului școlar pe 8 septembrie 2025, cu un marș de circa 20.000 de persoane în București, și au continuat cu proteste în toamnă [17].
• Ianuarie 2026. Suma pentru „Masă sănătoasă” a fost propusă la 16,5 lei pe elev pe zi. Elevii din școlile arondate după comasări au fost incluși în program [28].
• Martie 2026. Mihai Dimian a devenit ministru, după aproape trei luni în care premierul a condus interimar ministerul [21].
• Septembrie 2026 [32][31][24]:
  • Primii elevi de clasa a IX-a învață după noile planuri-cadru pentru liceu (anul școlar 2026–2027). Au fost aprobate 320 de programe școlare noi, iar 43 de licee pilotează planuri-cadru alternative. Primul Bacalaureat după noile planuri este estimat pentru 2030 [32].
  • Programa de limba română pentru clasa a IX-a a fost criticată de profesori și specialiști [32].
  • Examenul separat de admitere la liceu, prevăzut pentru admiterea din 2027, a fost votat pentru abrogare de Senat pe 8 septembrie 2026, după ce Camera Deputaților votase deja un proiect în acest sens. Promulgarea nu era confirmată la data redactării [31].
  • Ministerul a anunțat un program de peste 1,21 miliarde de lei pentru prevenirea timpurie a abandonului și a analfabetismului funcțional [24].
• Septembrie–octombrie 2026 [19]. Guvernul nu a susținut reducerea normei cu 2 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime, invocând un cost de 1,1 miliarde de lei pe an. În unele școli s-au desființat clase din lipsă de bani pentru salarii.
• Calendar 2026–2027. Ziua de 5 octombrie a devenit zi liberă pentru elevi și profesori („Ziua Educației”) [35].

Dezbateri deschise

• Austeritate sau investiție. Guvernul a susținut că mărirea normei și a claselor este necesară pentru consolidarea bugetară și pentru reducerea costurilor într-un sistem cu tot mai puțini elevi. Sindicatele și organizațiile de părinți și elevi spun că măsurile reduc calitatea predării, încarcă profesorii și încalcă pragul de finanțare din lege [15][16].
• Comasarea școlilor. Susținătorii spun că școlile mici și unitățile cu personalitate juridică fără elevi suficienți sunt ineficiente. Criticii avertizează asupra navetei mai lungi pentru elevi și profesori și asupra pierderii conducerii locale a școlilor din rural [16][17].
• Admiterea la liceu. Unii susțin examenul propriu al liceelor ca selecție mai bună. Alții, inclusiv World Vision, avertizează că un examen în plus crește inechitatea și cererea de meditații [23][31].
• Salarizarea profesorilor. Noua lege unitară a salarizării presupune un compromis între promisiunile din 2023 și constrângerile bugetare. Nu există încă un acord politic [19].
• Învățământul dual. Rămân deschise ritmul generalizării, implicarea firmelor în regiunile slab industrializate și propunerea ministrului din octombrie 2026 de a finanța ruta duală prin împrumuturi rambursabile [29].
• Interpretarea scorurilor la examene. Rata de promovare la Bacalaureat crește, dar o treime dintre elevii care încep școala nu mai ajung la examen. Unele școli își descurajează elevii slabi să se prezinte la Evaluarea Națională, ceea ce face ca ratele de promovare să nu reflecte întreaga generație [24].

Indicatori cheie

Indicator	Valoare	An	Comparație UE (dacă există)	Sursă
Elevi sub nivelul 2 PISA la toate cele trei domenii	38,5%	2025	OCDE: 19,7%	[2]
Scor PISA citire / matematică / științe	413 / 419 / 425	2025	sub media OCDE la toate	[2]
Diferență de scor PISA avantajați–dezavantajați (științe)	122 de puncte	2025	OCDE: 85	[3]
Părăsirea timpurie a educației (18–24 de ani)	15,5%	2025	UE: 9,1% (ținta 2030: <9%)	[5]
Părăsirea timpurie în rural	23,7%	2025	UE rural: 9,6%	[5]
Evaluarea Națională, medii ≥5 (înainte de contestații)	79,0%	2026	–	[7]
Evaluarea Națională, medii <5: rural / urban	36,4% / 11,6%	2026	–	[7]
Bacalaureat, rata finală de promovare (vară)	76,9%	2026	–	[9]
Bacalaureat, promovare în licee rurale / urbane	52,2% / 75,8%	2026	–	[11]
Cheltuieli publice cu educația (% PIB)	2,97%	2023	UE: 4,66% (ultimul loc)	[14]
Bugetul Ministerului Educației (% PIB)	3,03%	2026	–	[15]
Absolvenți de studii terțiare (25–34 de ani)	23%	2025	UE: 44,1% (2024), ținta 45%	[6][30]
Copii de la 3 ani la vârsta școlară în educație timpurie	75,7%	2023	UE: 94,6%	[6]
Copii sub 3 ani în creșă/îngrijire formală	11,4%	2024	UE: 39,3%	[6]
Elevi de liceu tehnologic în sistem dual	18,8%	2024/2025	–	[6]
Copii de 7–17 ani în afara școlii	>425.000	2025	–	[24]

Idei de întrebări pentru chestionar

1. Copilul tău (sau tu, dacă ești elev) a făcut meditații plătite în ultimul an școlar? — da / nu / nu e cazul.
2. Cât a cheltuit gospodăria ta, aproximativ, pe meditații în ultimul an școlar? — alegere unică: nimic / sub 1.000 lei / 1.000–5.000 lei / 5.000–15.000 lei / peste 15.000 lei / nu e cazul.
3. Cât de mulțumit(ă) ești de calitatea școlii pe care o frecventează copilul tău (sau pe care ai frecventat-o cel mai recent)? — scală 1–5.
4. Cât durează drumul până la cea mai apropiată școală cu clasele V–VIII din localitatea ta? — alegere unică: sub 15 min / 15–30 min / 30–60 min / peste 60 min / nu știu.
5. În ultimul an, școala copilului tău a fost comasată sau a pierdut clase ori profesori? — da / nu / nu știu / nu e cazul.
6. Pe care dintre următoarele le-ai cumpărat sau plătit din buzunar pentru școală în ultimul an? — alegere multiplă: manuale sau caiete auxiliare / fond al clasei sau al școlii / materiale de curățenie / transport / mâncare / niciuna / nu e cazul.
7. Școala copilului tău are toalete în interior, cu apă curentă? — da / nu / nu știu / nu e cazul.
8. Copilul tău primește o masă sau un pachet alimentar la școală? — da / nu / nu știu / nu e cazul.
9. Ai găsit loc la creșă sau la grădiniță pentru copilul tău atunci când ai avut nevoie? — alegere unică: da, la stat / da, doar la privat / nu am găsit / nu am avut nevoie.
10. Te-ai gândit tu sau s-a gândit copilul tău să studieze în străinătate? — alegere unică: da, a plecat deja / da, plănuiește / s-a gândit, dar a renunțat / nu.
11. Cât de mult crezi că școala te-a pregătit (sau îl pregătește pe copilul tău) pentru un loc de muncă? — scală 1–5.
12. Cunoști personal copii din comunitatea ta care au abandonat școala înainte de clasa a VIII-a? — da / nu.
13. Dacă ești sau ai fost profesor: în ultimul an, ai luat în considerare să părăsești învățământul? — da / nu / nu e cazul.
14. Cât de des ai fost afectat(ă), tu sau familia ta, de grevele sau protestele din educație din ultimii trei ani? — alegere unică: deloc / puțin / destul de mult / foarte mult / nu e cazul.
15. Ce ar trebui să fie prioritatea principală în educație? — alegere unică: salariile profesorilor / infrastructura școlilor / reducerea abandonului / programe școlare / transport și masă pentru elevi / altceva.

Surse

1. Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional — Edupedu.ro, decembrie 2023. https://www.edupedu.ro/ministerul-educatiei-scoate-din-raportul-ocde-tradus-in-romana-al-rezultatelor-pisa-2022-pe-tara-graficele-care-arata-cresterea-analfabetismului-functional-si-scaderea-sentimentului-de-apartenenta-l/
2. Rezultate PISA 2025: România scade cu 16 puncte la citire, pe ultimele locuri în UE — Edupedu.ro (pe baza OCDE, PISA 2025 Vol. I), 8 septembrie 2026. https://www.edupedu.ro/breaking-rezultate-pisa-2025-romania-scade-abrupt-cu-16-puncte-la-evaluarea-competentelor-elevilor-la-citire-scadere-si-la-matematica-si-stiinte-pe-ultimele-locuri-in-ue-si-pe-locurile-48-55-din-9/
3. Rezultate PISA 2025: diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați este de 122 de puncte — Edupedu.ro (nota de țară OCDE), septembrie 2026. https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2025-diferenta-dintre-elevii-avantajati-si-cei-dezavantajati-este-de-122-de-puncte-echivalentul-a-sase-ani-de-scoala/
4. Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025 — Ministerul Educației și Cercetării, septembrie 2026. https://edu.ro/press_rel_64_26_PISA_2025_rezultate_RO
5. Eurostat: România reduce abandonul școlar timpuriu cu 1,3 puncte procentuale în 2025, dar rămâne pe primul loc în UE — Edupedu.ro, 6 iunie 2026. https://www.edupedu.ro/eurostat-romania-reduce-abandonul-scolar-timpuriu-cu-13-puncte-procentuale-in-2025-dar-ramane-pe-primul-loc-in-uniunea-europeana-la-procentul-tinerilor-de-18-24-de-ani-care-au-terminat-cel-mult-cla/
6. Education and Training Monitor 2025 – Romania — Comisia Europeană, noiembrie 2025. https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor/en/country-reports/romania.html
7. Evaluarea Națională 2026 – rezultate înainte de contestații (dosar de presă) — Ministerul Educației și Cercetării, 30 iunie 2026. https://www.edu.ro/sites/default/files/30_06_2026_Dosar_presa_ENVIII_2026_IC.pdf
8. Ministrul Mihai Dimian despre rezultatele la Bacalaureat 2026 — Edupedu.ro, 7 iulie 2026. https://www.edupedu.ro/ministrul-mihai-dimian-despre-rezultatele-la-bacalaureat-2026-rata-de-promovare-este-usor-mai-mare-comparativ-cu-anul-trecut-dar-au-fost-cu-peste-20-mai-multi-candidati/
9. Rezultatele finale la Bac 2026: rata de promovare a crescut după contestații — Profit.ro, iulie 2026. https://profit.ro/stiri/social/rezultatele-finale-la-bac-2026-rata-de-promovare-a-crescut-dupa-contestatii-cati-elevi-au-obtinut-media-10-22514382
10. Top județe Bacalaureat 2026: Cluj, Alba și Brașov au cea mai ridicată rată de promovare, Ilfov rămâne pe ultimul loc — Edupedu.ro, 7 iulie 2026. https://www.edupedu.ro/top-judete-bacalaureat-2026-cluj-alba-si-brasov-sunt-judetele-cu-cea-mai-ridicata-rata-de-promovare-ilfov-ramane-pe-ultimul-loc/
11. Decalajul rural–urban relevat la Bacalaureat 2026 — Edupedu.ro, 7 iulie 2026. https://www.edupedu.ro/decalajul-rural-urban-relevat-la-bacalaureat-2026-rata-de-promovare-in-scolile-de-la-oras-este-cu-aproape-50-mai-mare-decat-cea-din-scolile-rurale-rata-de-promovare-a-elevilor-din-rural-c/
12. Rezultate Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă: 33,8% promovare înainte de contestații — Euronews România, 18 august 2026. https://www.euronews.ro/articole/rezultate-bacalaureat-2026-sesiunea-de-toamna-doar-338percent-dintre-candidati-au
13. Rezultate finale Bacalaureat 2025: rata de promovare este de 76,5% — Edupedu.ro, iunie 2025. https://www.edupedu.ro/rezultate-finale-bacalaureat-2025-rata-de-promovare-este-de-765-al-doilea-cel-mai-bun-rezultat-din-ultimii-16-ani/
14. România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile publice pentru educație în 2023: 2,97% din PIB (date Eurostat) — Edupedu.ro, 2025. https://www.edupedu.ro/romania-pe-ultimul-loc-in-uniunea-europeana-la-cheltuielile-publice-pentru-educatie-in-anul-2023-tara-noastra-a-alocat-educatiei-doar-297-din-pib-mult-sub-media-europeana-de-47-date-eu/
15. Bugetul Ministerului Educației pentru 2026: 3,03% din PIB, cheltuieli de personal în scădere — Edupedu.ro, 10 martie 2026. https://www.edupedu.ro/breaking-bugetul-ministerului-educatiei-pentru-2026-303-din-pib-alocari-mai-mici-si-ca-suma-si-ca-procent-fata-de-anul-trecut-cheltuielile-de-personal-minus-2-miliarde-de-lei-fata-de-2025-proi/
16. Ministrul Daniel David recunoaște că drepturile profesorilor au fost afectate de legea Bolojan — Edupedu.ro, 2025. https://www.edupedu.ro/ministrul-daniel-david-recunoaste-ca-drepturile-profesorilor-au-fost-afectate-de-legea-bolojan-acesta-este-adevarul/
17. Sindicatele din educație reiau protestele la 3 zile după marșul din 8 septembrie — Edupedu.ro, septembrie 2025. https://www.edupedu.ro/video-foto-sindicatele-din-educatie-reiau-protestele-la-sediul-ministerul-educatiei-si-cer-demisia-ministrului-daniel-david-la-3-zile-dupa-amplul-mars-din-8-septembrie/
18. Care au fost revendicările sindicatelor din educație și ce prevede ordonanța de urgență adoptată de Guvern — Edupedu.ro, iunie 2023. https://www.edupedu.ro/care-au-fost-revendicarile-sindicatelor-din-educatie-si-ce-prevede-ordonanta-de-urgenta-adoptata-astazi-de-guvern/
19. Articole despre salarizarea profesorilor, legea salarizării, salarii întârziate și calendarul anului școlar — Edupedu.ro (eticheta „salarii profesori”), august–octombrie 2026. https://www.edupedu.ro/tag/salarii-profesori/
20. Daniel David a demisionat din funcția de ministru al Educației — Digi24, 22 decembrie 2025. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/daniel-david-a-demisionat-din-functia-de-ministru-al-educatiei-surse-3558239
21. Mihai Dimian, propus pentru un nou mandat de ministru al Educației și Cercetării — Edupedu.ro, 25 septembrie 2026. https://www.edupedu.ro/breaking-mihai-dimian-propus-pentru-un-nou-mandat-de-ministru-al-educatiei-si-cercetarii-pnl-a-validat-lista-ministrilor-sustinuti-de-partid-pentru-guvernul-siegfried-muresan/
22. Oficial: Sorin Costreie, ministru al Educației și Cercetării în guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu — Edupedu.ro, octombrie 2026. https://www.edupedu.ro/oficial-sorin-costreie-ministru-al-educatiei-si-cercetarii-sorin-ionescu-ministru-delegat-pentru-invatamant-preuniversitar-in-guvernul-propus-de-premierul-desemnat-luca-niculescu/
23. Articole despre meditații (ANAF, Salvați Copiii, World Vision, cadrul legal) — Edupedu.ro (eticheta „meditații”), 2023–2026. https://www.edupedu.ro/tag/meditatii/
24. Articole despre abandonul școlar (Salvați Copiii, liste de școli cu risc, programe ale ministerului) — Edupedu.ro (eticheta „abandon școlar”), iunie–octombrie 2026. https://www.edupedu.ro/tag/abandon-scolar/
25. Articole despre școlile cu toalete în curte (HG aprilie 2025) — Edupedu.ro (eticheta „toalete în curte”), 2019–2025. https://www.edupedu.ro/tag/toalete-in-curte/
26. Articole despre școlile fără autorizație ISU (date Ministerul de Interne, 2022; ROFUIP 2024) — Edupedu.ro (eticheta „autorizație ISU”), 2022–2024. https://www.edupedu.ro/tag/autorizatie-isu/
27. Articole despre transportul școlar și decontarea navetei — Edupedu.ro (eticheta „transport școlar”), 2020–2026. https://www.edupedu.ro/tag/transport-scolar/
28. Articole despre programul „Masă sănătoasă” — Edupedu.ro (eticheta „masă sănătoasă”), 2024–2026. https://www.edupedu.ro/tag/masa-sanatoasa/
29. Articole despre învățământul dual — Edupedu.ro (eticheta „învățământ dual”), 2023–2026. https://www.edupedu.ro/tag/invatamant-dual/
30. Articole despre studiile superioare (Eurostat 2025: 23% absolvenți de studii superioare la 25–34 de ani) — Edupedu.ro (eticheta „studii superioare”), septembrie 2026. https://www.edupedu.ro/tag/studii-superioare/
31. Articole despre admiterea la liceu și examenul separat de admitere — Edupedu.ro (eticheta „admitere liceu”), august–octombrie 2026. https://www.edupedu.ro/tag/admitere-liceu/
32. Articole despre noile planuri-cadru pentru liceu — Edupedu.ro (eticheta „planuri-cadru liceu”), 2025–2026. https://www.edupedu.ro/tag/planuri-cadru-liceu/
33. Articole despre studenții români în străinătate — Edupedu.ro (eticheta „studenți români în străinătate”), 2020–2022. https://www.edupedu.ro/tag/studenti-romani-in-strainatate/
34. Evaluarea Națională 2026: top 10 județe cu cele mai puține medii sub 5 — Edupedu.ro, iunie 2026. https://www.edupedu.ro/evaluarea-nationala-2026-top-10-cele-mai-putine-medii-sub-5-bucuresti-este-pe-primul-loc-urmat-de-judetele-cluj-si-prahova/
35. Zi liberă pentru elevi și profesori pe 5 octombrie 2026 (structura anului școlar 2026–2027) — Edupedu.ro, 21 septembrie 2026. https://www.edupedu.ro/tag/structura-anului-scolar-2026-2027/